ABIS




[ V ]




Nu mi-a mai rămas nimic, să-ți ofer, în această clipă.
Ai totul deja: lacrima de la început și sărutul de pe urmă -
N-am cutezat ca să-ți cer o sabie înfiptă-n coastă, care-mi curmă...
Clipele așteptării ce ți-au jertfit suflet anemic, ori frânta-mi aripă...


Nu mai am lacrimi. Nici sânge. Nici vise - doar un abis, care țipă,
Mereu să-ți sustragă setea, când sufletu-mi plânge, iar viața, ți-o scurmă -
Fiecare clipă, sub mormânt, jurământ. Mi te stinge, ca lumânarea din urmă
Și mă sting îndată, cu tine... alături, sub abisul din vis, într-o clipă...




ˆTh3Mirr0r




Din colecția/secțiunea "Nitrat de Argint"